Manifestul pentru sprijinirea accesului copiilor din mediul rural la servicii sociale și de bază

antet_fdsc_bz

Manifestul pentru sprijinirea

accesului copiilor din mediul rural la servicii sociale și de bază

Preocupaţi de situaţia copiilor din mediul rural, conştienţi de riscurile pe care nerespectarea nevoilor și drepturilor copilului le are asupra dezvoltării lor și a întregii societăți, convinşi de faptul că numai prin eforturi susţinute şi în parteneriat putem schimba lumea în care trăiesc și cresc copiii noștri, am adoptat acest Manifest ca o declarație a aspirațiilor și angajamentelor pentru sprijinirea copiilor din mediul rural.

Nivelul de trai

În satele din județul Vaslui lipsesc oportunitățile de muncă satisfăcătoare și a unui salariu bine plătit, plecarea tinerilor duce la un dezechilibru demografic, iar sărăcia și excluziunea socială în rândul persoanelor dezavantajate atinge cote alarmante. Aproximativ 1,85 milioane de copii trăiesc în mediul rural ( ½ din copiii României ).

30 % din familiile copiilor din mediul rural nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi.1

10.903 familii din județul Vaslui primesc ajutor social,2 ponderea cea mai mare având-o familiile din mediul rural.

Pentru copiii care provin din familii sărace din mediul rural, lipsurile materiale se repercutează negativ asupra calităţii vieții, limitându-le potenţialul de dezvoltare, diminuând șansele de educație, integrare socială și participare la viața comunității pe care alți copii de aceeași vârstă le au.

Sărăcia și excluziunea

1 din 8 copii din satele României declară că se duce întotdeauna sau uneori flămând la culcare, malnutriția cronică în județul Vaslui înregistrând o depășire cu 34,1% a nivelului care presupune intervenție.

1 din 5 copii munceşte înainte sau după şcoală şi 1 din 8 copii absentează de la școală pentru a munci în gospodărie.3

Astfel sărăcia, pe lângă efectele directe pe care le produce – nutriţie precară, resurse limitate pentru participarea şcolară – antrenează o serie de vulnerabilităţi asociate – limitarea accesului la servicii, marginalizare în rândul copiilor, rezultate şcolare slabe şi abandon şcolar – care au un impact semnificativ asupra dezvoltării şi evoluţiei copiilor pe tot parcursul vieţii lor.

Facem apel pentru un efort susținut în promovarea incluziunea și participarea deplină a copiilor din mediul rural la societate. Toți copiii au talente și abilități care merită apreciate și susținute, indiferent de mediul de proveniență.

Accesul la servicii sociale și de bază

Sunt numeroase localitãți din mediul rural în care nu existã nicio grãdinițã, dispensar medical sau servicii sociale comunitare, iar distanțele sunt lungi pentru a ajunge la unități de acest gen.

Copiii din mediul rural petrec în medie 35 de minute în drumul spre şcoală, iar 1 in 5 copii merge pe jos mai mult de o oră până la şcoală.

1 din 5 copii 0-5 ani nu a fost la medic în ultimul an, iar 2/3 dintre adulți tratează copiii acasă când sunt bolnavi, fara a-i duce la medic.4

Serviciile sociale în mediul rural sunt asigurate de Serviciile Publice de Asistență Socială (SPAS), iar preponderent acestea sunt reprezentate de beneficii sociale/ prestații.

85% din activitatea SPAS este reprezentată de munca de birou, iar ONG-urile în rural sunt cvasiabsente. Drept pentru care serviciile sociale locale nu au calitatea necesară protejării copiilor în aceste vremuri şi îi lasă singuri în timp de criză, drept pentru care considerăm că răspunsul adecvat este oferirea de pachete minime de servicii sociale și de bază în parteneriat public-privat și adoptarea de urgență a măsurilor de egalizare a şanselor pentru copiii vulnerabili din mediul rural.

Educația parentală

În 63% din familii educația se face prin violență5, părinții nu sunt atenți la nevoile copiilor și nu conștientizează importanța prezenței și implicării lor în viața copiilor. Lipsa cunoștințelor privind creșterea și îngrijirea, a informațiilor cu privire la serviciile socio-medicale și a consultării specialiștilor de către părinții din mediul rural, fac ca mulți copii, prin nestimulare și neglijare, să nu-și atingă potențialul de dezvoltare, să înregistreze carențe cognitive, de comunicare, sociale și emoționale.

Cercetările internaționale au dovedit că lipsa stimulării intelectuale în primii ani de viață are efecte negative de durată asupra dezvoltării creierului și că educația timpurie este cea mai eficientă intervenție pentru dezvoltarea armonioasă a copilului, reducerea abandonului școlar și a infracționalității.

Necesitatea de a acționa

Noi credem că în acest moment problema accesului copiilor din mediul rural la servicii sociale, educaționale și medicale este o prioritate.

Fără sprijin, copiii din mediul rural, neavând șanse egale cu ceilalți copii din mediul urban, riscă să rămână la marginea societății, să perpetueze ciclul vicios al sărăciei părinților lor și să nu-și dezvolte întregul potențial, talentele și aptitudinile cu care au fost înzestrați.

Viziune

În viziunea noastră toți copiii au drepturi egale, iar noi, cei mari, suntem responsabili să creăm o lume demnă pentru copii diferiți, dar egali, unde fiecare copil să se simtă apreciat, valorizat, iubit şi acceptat. Credem că acele comunități rurale care vor investi în protecția micii copilării, în educația copiilor și în bunăstarea membrilor ei vor avea o contribuție majoră la reducerea disparităților dintre rural și urban, devenind comunități rurale vibrante, stabile și incluzive.

Parteneriate între societatea civilă și administrația publică locală

Există multe zone, în special în mediul rural, unde accesul la serviciile de bază şi la cele specializate lipseşte cu desăvârşire sau este unul dificil. Soluţii importante la această problemă pot fi oferite prin parteneriatul dintre organizaţiile neguvernamentale şi instituţiile publice locale. 49% dintre furnizorii de servicii sociale din România sunt ONG-uri6 , din care aproape 60% sunt ONG-uri furnizoare de servicii sociale pentru copii. Modelele de intervenție și serviciile dezvoltate de ONG-uri și-au dovedit calitatea, impactul și relevanța fiind considerate modele de bună practică ce pot fi implementate/ multiplicate cu sprijinul financiar al consiliilor locale și județene.

 Drept pentru care noi:

 1. Susținem implementarea Pachetului Integrat pentru Combaterea Sărăciei, document ce propune numeroase măsuri specifice de reducere a sărăciei copiilor din familiile vulnerabile, cum ar fi centrarea serviciilor sociale în jurul școlii pentru membrii comunităților dezavantajate, astfel încât școala să devină un motor de incluziune socială, prin suplinirea activităților SPAS și oferirea de informații, consiliere și servicii sociale, de sănătate și educaționale elevilor și familiilor acestora, prin cabinet medical (inclusiv stomatologic) și social în școli, asigurare de personal specializat (psiholog, consilier școlar, logoped).

2. Încurajăm atragerea și implicarea reală a ONG-urilor în realizarea strategiilor locale și a planurilor de acțiune privind serviciile sociale și a beneficiarilor în analiza de nevoi.

3. Cerem monitorizarea atentă de către serviciile publice de asistență socială a familiilor cu risc de sărăcie şi excluziune socială din mediul rural, de către profesionişti, coordonarea intervenţiilor serviciilor de bază de la nivel local şi a beneficiilor sociale pentru a le creşte eficienţa (conform prevederilor din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, ale prevederilor Codul Familiei, cu modificarile ulterioare, Ordinului nr. 288/2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei drepturilor copilului). Considerăm că stabilirea unui mecanism unitar de colectare și monitorizare a datelor la nivel local va permite cartografierea nevoilor cât și monitorizarea situației beneficiarilor măsurilor de asistență socială, fapt ce va îmbunătăți bugetarea serviciilor sociale și alocarea eficientă a resurselor locale.

4. Facem apel pentru eforturi concertate a tuturor părților interesate din mediul rural pentru a elabora mecanisme mai eficiente de colaborare între sistemul de educaţie şi cel de asistenţă socială, astfel încât să poată fi asigurat dreptul copiilor la educaţie, rol ce poate reveni consiliilor comunitare consultative care sunt, conform Legii asistenţei sociale 292/2011,structurile ce reprezintă asocierea formală sau informală a unor oameni de afaceri locali, preoţi, cadre didactice, medici, consilieri locali, poliţişti, alţi membri ai comunităţii, în vederea sprijinirii autorităţilor administraţiei publice locale şi furnizorilor de servicii sociale în soluţionarea nevoilor de servicii sociale ale comunităţii.

5. Solicităm Inspectoratului Școlar Județean Vaslui să găsească soluții pentru a asigura prezența profesorilor de sprijin ce pot veni în ajutor tuturor copiilor cu cerințe educaționale speciale din grădinițele/ școlile din mediul rural. Copiii și tinerii cu cerințe educaționale speciale, integrați în învățământul de masă, trebuie sa beneficiaze, conform art.51, alin.(1) secț.13, din Legea nr. 1/5.01.2011 Legea educației naționale, de suport educațional prin cadre didactice de sprijin și itinerante, de la caz la caz. Considerăm ca fiind o prioritate suportul pe care îl poate acorda un astfel de specialist în elaborarea de planuri de intervenție personalizate, în realizarea unei integrări eficiente în colectivul clasei/școlii a elevului cu CES, precum și adaptarea curriculară, în parteneriat cu cadrele didactice de la grupă/clasă.

6. Subliniem importanța prezenței unui asistent medical în fiecare școală și grădiniță, care să îndeplinească atribuțiile cadrelor medii sanitare din cabinetele medicale școlare conform anexei din Ordinul nr. 653 / 2001 privind asistența medicală a preșcolarilor, elevilor și studenților. De asemenea, serviciile medicale în mediul rural trebuie dezvoltate, iar medicii de familie trebuie să facă toate eforturile pentru a garanta verificarea periodică a stării de sănătate a copiilor şi consilierea părinţilor cu privire la importanţa nutriţiei şi a vaccinării.

7. Considerăm absolut necesară organizarea Școlii părinților în mediul rural, care să pună accent pe responsabilizarea părinților în ceea ce privește creșterea și educarea copiilor și a respectării drepturilor lor, precum și pentru informarea în legătură cu serviciile disponibile în comunitate pentru copii. De asemena, părinții trebuie încurajați să colaboreze cu educatorul/ învățătorul/ terapeutul prin implicarea lor în activități comune (părinți, copii, educatoare), discuții informale, individuale, periodice. Acest tip de serviciu poate fi dezvoltat de către Primării sau contractat de către ONG-urile care au modele de bună practică în parenting.

8. Propunem implementarea Programului Grădinița de vară, în care să fie implicați voluntari, membrii comunității și educatori, ținând cont că în învățământul preșcolar principala formă de învățare este jocul, iar pe timpul verii copiii din mediul rural rămân nesupravegheați, părinții fiind implicați în activități agricole. Grădinițele de vară au drept scop să ofere copiilor o imagine pozitivă despre grădiniţă/ şcoală, astfel încât să se faciliteze înscrierea acestora în sistemul educaţional, să sensibilizeze comunitatea rurală cu privire la importanța stimulării dezvoltării personalității copilului, la mobilizarea comunității și implicarea ei în viața copiilor.

9. Solicităm punerea în aplicare a art. 135 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările sale ulterioare, care prevede că din bugetele locale ale județelor să fie asigurate și alte cheltuieli cum ar fi: lit.c) cofinanțarea serviciilor sociale care funcționează în mediul rural și în localități defavorizate, în baza unor contracte de parteneriat încheiate bianual; lit.h) finanțarea subvențiilor destinate serviciilor sociale acordate de furnizorii privați. În acest sens, propunem primăriilor să identifice şi să prioritizeze necesarul de servicii sociale pentru anul următor și să ceară alocarea unei linii suplimentare de finanțare a serviciilor sociale la nivel local, printrun procent fix din bugetul de reechilibrare care este destinat anual primăriilor, cu destinația acoperirii necesarului de servicii sociale noi la nivel local.

10. Cerem asigurarea de către autoritățile publice locale și județene a egalitatății de şanse între furnizorii privați şi cei publici cu privire la accesarea fondurilor prin contractarea serviciilor sociale și eliminarea, în mare măsură a riscului erorilor, fraudei și corupției în sistem, așa încât copiii din mediul rural să beneficieze de cele mai bune servicii sociale și de bază.

2Conform datelor furnizate de AJPIS Vaslui ( decembrie 2015)

3Idem 1

4Ibidem 1

5Abuzul și neglijarea copiilor – Studiu sociologic la nivel national, Salvați Copiii, 2013

6Conform Registrului Electronic al Furnizorilor Serviciilor Sociale, http://www.mmuncii.ro, 2011

footer_fdsc_bz

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

one × four =