Asociația “Bună Ziua, Copii din Romania” a fost premiată în cadrul Galei Fundației Vodafone

 pentru proiectul „Împreună cu ei, în comunitate”- un proiect pentru tinerii cu dizabilități din comuna Găgești

14681886_1754310531487055_7875080472599061789_n

Miercuri, 19 Octombrie la ediția cu numărul 18 a Galei Fundației Vodafone România au fost oferite patru premii din patru arii în care organizația investește: educație, sănătate, servicii sociale și voluntariat.

Asociația „Bună ziua, Copii din România”, a castigat Premiul pentru Servicii Sociale  pentru proiectul „Împreună cu ei, în comunitate”, care reprezintă un model sustenabil și replicabil de integrare socială pentru tineri cu dizabilități. Pe scenă pentru a ridica premiu s-a urcat Gheorghian Eleodor, coordonatorul proiectului, susținut de acasă de echipa proiectului, tinerii cu dizabilități și cea care a a pus bazele acestui serviciu inovativ în România , Hannah Smith.

Proiectul și-a propus crearea oportunităților de dezvoltare de abilități și comportamente și exersarea acestora sub îndrumare, fapt ce facilitează tranziția către viața în comunitate și integrare a persoanelor cu dizabilități intelectuale implicate în proiect. Beneficiarii direcți ai proiectului au fost 8 persoane cu dizabilități cu vârste cuprinse între 18 – 48 de ani, 4 persoane fiind instituţionalizate în cadrul L.P. Găgeşti, iar alte 4 au fost persoane cu handicap din comunitate. Prin proiect s-a propus pregătirea pentru autonomie şi integrare socio-profesională a persoanelor adulte cu dizabilități neuropsihice și susţinerea financiară a unor programe de incluziune socială. Bugetul proiectului a fost de 48109 lei.10689805_1483738165210961_1999297289138161883_n

Proiectul menționat a fost derulat de specialiștii angajați ai Asociației ”Bună Ziua Copii din România” Bârlad. Prin derularea sa a fost creat un atelier de morărit, pentru cereale sau păioase, atelier care deservește atât Ferma Socială dezvoltată de asociație în comuna Găgești, dar și locuitorii din împrejurimi, atelier în care se desfășoară sub îndrumare activități de terapie ocupațională pentru persoanele cu dizabilități incluse în program. Durata de implementare a fost de 8 luni. Din bugetul proiectului, suma de 31500 a fost investită de către Fundația Vodafone România, diferența de 16609 lei fiind contribuția din partea asociației. Un al doilea obiectiv important urmărit în cadrul proiectului  a fost creșterea conștientizării privind problematica dizabilității intelectuale și a vizibilității persoanelor cu dizabilități din comunitate.

 

Despre Asociația ”Bună Ziua Copii din România” Bârlad

Asociaţia „Bună Ziua, Copii din România” este o organizaţie nonguvernamentală activă în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi a persoanelor cu dizabilităţi, membră FONPC (Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copii) a cărei misiune este de a susţine copiii, tinerii şi familia pentru a duce o viață demnă, în bunăstare. Asociația este cunoscută prin proiectele inovative implementate în județ, adevărate modele de bună practică,  în care dăruirea și profesionalismul echipei din România a fost sprijinit și susținut de o echipă de specialiști și experți în domeniul protecție sociale din Olanda care de peste 15 ani contribuie prin asistență tehnică și financiară la dezvoltarea sistemului de protecție și asistență socială din România

Despre Fundaţia Vodafone România

Fundaţia Vodafone România este o organizaţie non-guvernamentală românească cu statut caritabil, distinctă şi independentă de operaţiunile comerciale ale companiei, înfiinţată în 1998. Fundaţia Vodafone România a finanţat, în cei 18 ani de activitate, peste 963 de programe în domeniile sănătăţii, educaţiei, serviciilor sociale, având că beneficiari copii, tineri, bătrâni, persoane defavorizate fizic, social sau economic. Până în prezent, Fundaţia Vodafone România a investit 23 milioane de euro în proiecte desfăşurate de organizaţiile non-profit partenere. Mai multe detalii despre programele Fundaţiei se regăsesc pe www.fundatia-vodafone.ro, www.facebook.com/fundatiavodafone, http://fundatiavodafone-blog.ro.

 

10659247_1481383442113100_5301048984500907315_n

 

Aventura Cunoașterii – atelier creativ și de dezvoltare personală pentru copii

FlyerAtelierCreativSigle

Asociația „Bună ziua, copii din Romania” a organizat în această vară un atelier  creativ si de dezvoltare personală pentru copii – „Aventura Cunoasterii”, atelier ce a avut un real succes atat printre copiii care au participat la el cat si printre parintii copiilor.
Acest atelier este dedicat copiilor cu varste cuprinse intre 5 si 10 ani care isi doresc cateva ore pline de cunoastere, aventura si distractie si vine in sprijinul parintilor care isi pot desfasura activitatile zilnice linistiti, stiindu-si copiii implicati in activitati educative si intr-un mediu securizat.

Fiecare saptamana este dedicata unui anumit subiect si cuprinde atat informatii, intrebari si raspunsuri dar si jocuri distractive, expeditii in natura si vizite in locuri interesante.

Pe parcursul lor copiii au descoperit elementele de baza ale naturii precum si puterea, inteligenta si maretia omului. Au desenat, au modelat, au gatit si au mancat ecologic, s-au jucat in natura, au construit, afost speakeri si au avut parte de multe alte provocari si experiente placute.

Copiii sunt organizati in grupe de cate  15-20 de  participanti si activitatile sunt coordonate un formator ( specialisti in diferite domenii, psihologi) si voluntari cu experienta.

Cat timp copiii învață și se distreaza în cadrul atelierelor, părinții se pot relaxa și delecta intr-un cadru minunat amenajat special pentru ei.

Va invitam sa vedeti cateva fotografii surprinse in cadrul atelierelor noastre si va asteptam sa va inscrieti copilul la urmatoarele ateliere.
Ofera-i copilului tau sansa de a deveni liderul generatiilor de maine, de a fi el persoana din fata care stie sa isi expuna ideile clar si convingator, dezvoltandu-si abilitatea de a vorbi in public intr-un mediu prietenos, de a-si cunoaste prompriile emotii si pe a celor din jurul sau in cadrul unui atelier distractiv de vara.
Pentru inscrieri si mai multe informatii sunati la 0725485304.
Va asteptam!!

14159303_1992934744266385_787879434_n

14218037_1992934484266411_1992902834_n14194401_1992934740933052_1613640498_n14171851_1992935457599647_1334660588_n13692621_1756573994557669_4123535321040709934_n 13876399_1758949197653482_2413910578622315121_n13876435_1761683087380093_9184210559912362928_n 13876145_1764483970433338_8193231896924733621_n 13782272_1756574241224311_811876323142952221_n 13775963_1758949084320160_3042832537773879576_n 13716000_1756574081224327_1942281429816957594_n 13876698_1758949620986773_4367567045615261706_n 13882253_1764483767100025_786961569124612264_n 13891805_1761683290713406_799429045952516900_n 13923695_1761683160713419_376950544792102374_o

Limbajul în consilierea socială

 

student-and-teacher

Activitatea zilnică desfăşurată în domeniul asistenţei sociale, activitate concretizată prin oferire de servicii sociale specializate, reprezintă, în condiţiile actuale o adevărată aventură, de cele mai multe ori riscantă, atât pentru beneficiari cât şi pentru toate categoriile de specialişti care şi aduc aportul în acest domeniu.

Evident, nu vom vorbi despre riscurile ,,de accidentare” la locul de muncă, lăsând acest subiect cu alte ocazii, de împărtăşit pe larg, discutând în prezent despre modul de comunicare  dintre beneficiarii serviciilor sociale, primare sau specializate, şi personalul de specialitate.

Pentru a asigura funcţionalitatea socială a celor care apelează la prestatorii de servicii, este esenţială comunicarea, pentru a depăşi, evita situaţiile de risc, marginalizare, dificultate.

Pentru a înţelege pe deplin nevoile clienţilor este necesară abordarea acestuia în termeni familiari, fără a uzita termeni de specialitate excesivi, prezentarea serviciilor sociale  se va face în limbaj accesibil clienţilor. De foarte multe ori, specialiştii se confruntă cu beneficiari cu un nivel de educaţie extrem de precar, cu un limbaj folosit la un rang popular, vocabularul fiind extrem de limitat, predominând jargoanele, necesitând ,,traducere,, liberă din partea altor colegi cu experienţă  în munca pe teren, pentru a afla , în sfârşit nevoile psiho-sociale ale clienţilor.

Pentru câştigarea încrederii acestora, personalul specializat, face eforturi considerabile de ,,repliere,, la acest stadiu de comunicare, dorind ca împreună cu beneficiarul , să reuşească să înţeleagă şi mai ales să ajute în depăşirea situaţiei de dificultate a acestuia.

Şi în mod firesc începe aventura care declanşează emoţiile comunicării, şi de o parte şi de cealaltă, emoţii generate în urma comunicării celor doi : specialist – beneficiar.

Prin urmare, se impune, adaptarea comunicării, în funcţie de client, de mediul din care provine, nivelul de educaţie, adaptarea comunicării la factorii externi, pentru construirea unui mesaj eficient către clienţii serviciilor sociale.

Pentru a asigura claritatea procesului de comunicare, trebuie să înţelegem rolul nostru important în viaţa acestor beneficiari, în acel moment. Beneficiarii nu vor înţelege standardele profesionale la care noi, specialiştii  ne raportăm, ei au nevoie de ajutor concret, fără cuvinte mari, neologisme şi alte mijloace de îmbogăţire a vocabularului.

Ajutorul concret poate fi formulat simplu, pe înţelesul şi nivelul celui care îl cere, şi pe care, în virtutea CODULUI DEONTOLOGIC PROFESIONAL, al profesionalismului şi nu în ultimul rând al OMENIEI, suntem datori a-l acorda.

Neînţelegerea în comunicare nu poate atrage decât neîndeplinirea obiectivelor planului de intervenţii al beneficiarilor, riscând a eşua lamentabil în rezolvarea lui.

Dacă literatura de specialitate, subliniază faptul că, de cele mai multe ori  cuvintele sunt suportul de bază al mesajelor transmise către ceilalţi, pe lângă comunicarea non-verbală, este important să ,,intrăm ,, în rolul beneficiarului, cu multiple probleme sociale, care solicitând ajutorul, comunică în felul lui, nu este înţeles, nu înţelege la rândul lui, gândindu-se în mintea lui : ,,am venit să fiu ajutat dar eu nu înţeleg nimic din ce spun aceşti oameni”…

Sentimentul beneficiarului va fi cu siguranţă ca el este un CAZ iar al specialistului, ca EMPATIA nu are rost…

Gesturile, mimica, intonaţia, pot cu certitudine, alături de tonul vocii, pot influenţa orizontul de aşteptări şi rezolvare a situaţiei de dificultate a beneficiarului.

Un zâmbet deschis, păstrarea contactului vizual, sinceritate ( nu înţeleg… dar pot învăţa….), o strângere de mână fermă, pot consolida succesul în implementarea planului de intervenţie socială.

Totul e să nu uităm că înainte de studiile de specialitate, cărţile citite, noi lucrăm cu persoane aflate în nevoie socială,  de persoane care au nevoie de a fi acceptate , de a fi înţelese şi de a li se răspunde la sentimentele exprimate, de a alege şi de a decide cu privire la propria viaţă, persoane care au nevoie de munca noastră!

ESMERALDA BÎGU

CONSILIER JURIDIC – consilier terapie sistemica , copil, cuplu, familie

Manifestul pentru sprijinirea accesului copiilor din mediul rural la servicii sociale și de bază

antet_fdsc_bz

Manifestul pentru sprijinirea

accesului copiilor din mediul rural la servicii sociale și de bază

Preocupaţi de situaţia copiilor din mediul rural, conştienţi de riscurile pe care nerespectarea nevoilor și drepturilor copilului le are asupra dezvoltării lor și a întregii societăți, convinşi de faptul că numai prin eforturi susţinute şi în parteneriat putem schimba lumea în care trăiesc și cresc copiii noștri, am adoptat acest Manifest ca o declarație a aspirațiilor și angajamentelor pentru sprijinirea copiilor din mediul rural.

Nivelul de trai

În satele din județul Vaslui lipsesc oportunitățile de muncă satisfăcătoare și a unui salariu bine plătit, plecarea tinerilor duce la un dezechilibru demografic, iar sărăcia și excluziunea socială în rândul persoanelor dezavantajate atinge cote alarmante. Aproximativ 1,85 milioane de copii trăiesc în mediul rural ( ½ din copiii României ).

30 % din familiile copiilor din mediul rural nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi.1

10.903 familii din județul Vaslui primesc ajutor social,2 ponderea cea mai mare având-o familiile din mediul rural.

Pentru copiii care provin din familii sărace din mediul rural, lipsurile materiale se repercutează negativ asupra calităţii vieții, limitându-le potenţialul de dezvoltare, diminuând șansele de educație, integrare socială și participare la viața comunității pe care alți copii de aceeași vârstă le au.

Sărăcia și excluziunea

1 din 8 copii din satele României declară că se duce întotdeauna sau uneori flămând la culcare, malnutriția cronică în județul Vaslui înregistrând o depășire cu 34,1% a nivelului care presupune intervenție.

1 din 5 copii munceşte înainte sau după şcoală şi 1 din 8 copii absentează de la școală pentru a munci în gospodărie.3

Astfel sărăcia, pe lângă efectele directe pe care le produce – nutriţie precară, resurse limitate pentru participarea şcolară – antrenează o serie de vulnerabilităţi asociate – limitarea accesului la servicii, marginalizare în rândul copiilor, rezultate şcolare slabe şi abandon şcolar – care au un impact semnificativ asupra dezvoltării şi evoluţiei copiilor pe tot parcursul vieţii lor.

Facem apel pentru un efort susținut în promovarea incluziunea și participarea deplină a copiilor din mediul rural la societate. Toți copiii au talente și abilități care merită apreciate și susținute, indiferent de mediul de proveniență.

Accesul la servicii sociale și de bază

Sunt numeroase localitãți din mediul rural în care nu existã nicio grãdinițã, dispensar medical sau servicii sociale comunitare, iar distanțele sunt lungi pentru a ajunge la unități de acest gen.

Copiii din mediul rural petrec în medie 35 de minute în drumul spre şcoală, iar 1 in 5 copii merge pe jos mai mult de o oră până la şcoală.

1 din 5 copii 0-5 ani nu a fost la medic în ultimul an, iar 2/3 dintre adulți tratează copiii acasă când sunt bolnavi, fara a-i duce la medic.4

Serviciile sociale în mediul rural sunt asigurate de Serviciile Publice de Asistență Socială (SPAS), iar preponderent acestea sunt reprezentate de beneficii sociale/ prestații.

85% din activitatea SPAS este reprezentată de munca de birou, iar ONG-urile în rural sunt cvasiabsente. Drept pentru care serviciile sociale locale nu au calitatea necesară protejării copiilor în aceste vremuri şi îi lasă singuri în timp de criză, drept pentru care considerăm că răspunsul adecvat este oferirea de pachete minime de servicii sociale și de bază în parteneriat public-privat și adoptarea de urgență a măsurilor de egalizare a şanselor pentru copiii vulnerabili din mediul rural.

Educația parentală

În 63% din familii educația se face prin violență5, părinții nu sunt atenți la nevoile copiilor și nu conștientizează importanța prezenței și implicării lor în viața copiilor. Lipsa cunoștințelor privind creșterea și îngrijirea, a informațiilor cu privire la serviciile socio-medicale și a consultării specialiștilor de către părinții din mediul rural, fac ca mulți copii, prin nestimulare și neglijare, să nu-și atingă potențialul de dezvoltare, să înregistreze carențe cognitive, de comunicare, sociale și emoționale.

Cercetările internaționale au dovedit că lipsa stimulării intelectuale în primii ani de viață are efecte negative de durată asupra dezvoltării creierului și că educația timpurie este cea mai eficientă intervenție pentru dezvoltarea armonioasă a copilului, reducerea abandonului școlar și a infracționalității.

Necesitatea de a acționa

Noi credem că în acest moment problema accesului copiilor din mediul rural la servicii sociale, educaționale și medicale este o prioritate.

Fără sprijin, copiii din mediul rural, neavând șanse egale cu ceilalți copii din mediul urban, riscă să rămână la marginea societății, să perpetueze ciclul vicios al sărăciei părinților lor și să nu-și dezvolte întregul potențial, talentele și aptitudinile cu care au fost înzestrați.

Viziune

În viziunea noastră toți copiii au drepturi egale, iar noi, cei mari, suntem responsabili să creăm o lume demnă pentru copii diferiți, dar egali, unde fiecare copil să se simtă apreciat, valorizat, iubit şi acceptat. Credem că acele comunități rurale care vor investi în protecția micii copilării, în educația copiilor și în bunăstarea membrilor ei vor avea o contribuție majoră la reducerea disparităților dintre rural și urban, devenind comunități rurale vibrante, stabile și incluzive.

Parteneriate între societatea civilă și administrația publică locală

Există multe zone, în special în mediul rural, unde accesul la serviciile de bază şi la cele specializate lipseşte cu desăvârşire sau este unul dificil. Soluţii importante la această problemă pot fi oferite prin parteneriatul dintre organizaţiile neguvernamentale şi instituţiile publice locale. 49% dintre furnizorii de servicii sociale din România sunt ONG-uri6 , din care aproape 60% sunt ONG-uri furnizoare de servicii sociale pentru copii. Modelele de intervenție și serviciile dezvoltate de ONG-uri și-au dovedit calitatea, impactul și relevanța fiind considerate modele de bună practică ce pot fi implementate/ multiplicate cu sprijinul financiar al consiliilor locale și județene.

 Drept pentru care noi:

 1. Susținem implementarea Pachetului Integrat pentru Combaterea Sărăciei, document ce propune numeroase măsuri specifice de reducere a sărăciei copiilor din familiile vulnerabile, cum ar fi centrarea serviciilor sociale în jurul școlii pentru membrii comunităților dezavantajate, astfel încât școala să devină un motor de incluziune socială, prin suplinirea activităților SPAS și oferirea de informații, consiliere și servicii sociale, de sănătate și educaționale elevilor și familiilor acestora, prin cabinet medical (inclusiv stomatologic) și social în școli, asigurare de personal specializat (psiholog, consilier școlar, logoped).

2. Încurajăm atragerea și implicarea reală a ONG-urilor în realizarea strategiilor locale și a planurilor de acțiune privind serviciile sociale și a beneficiarilor în analiza de nevoi.

3. Cerem monitorizarea atentă de către serviciile publice de asistență socială a familiilor cu risc de sărăcie şi excluziune socială din mediul rural, de către profesionişti, coordonarea intervenţiilor serviciilor de bază de la nivel local şi a beneficiilor sociale pentru a le creşte eficienţa (conform prevederilor din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, ale prevederilor Codul Familiei, cu modificarile ulterioare, Ordinului nr. 288/2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei drepturilor copilului). Considerăm că stabilirea unui mecanism unitar de colectare și monitorizare a datelor la nivel local va permite cartografierea nevoilor cât și monitorizarea situației beneficiarilor măsurilor de asistență socială, fapt ce va îmbunătăți bugetarea serviciilor sociale și alocarea eficientă a resurselor locale.

4. Facem apel pentru eforturi concertate a tuturor părților interesate din mediul rural pentru a elabora mecanisme mai eficiente de colaborare între sistemul de educaţie şi cel de asistenţă socială, astfel încât să poată fi asigurat dreptul copiilor la educaţie, rol ce poate reveni consiliilor comunitare consultative care sunt, conform Legii asistenţei sociale 292/2011,structurile ce reprezintă asocierea formală sau informală a unor oameni de afaceri locali, preoţi, cadre didactice, medici, consilieri locali, poliţişti, alţi membri ai comunităţii, în vederea sprijinirii autorităţilor administraţiei publice locale şi furnizorilor de servicii sociale în soluţionarea nevoilor de servicii sociale ale comunităţii.

5. Solicităm Inspectoratului Școlar Județean Vaslui să găsească soluții pentru a asigura prezența profesorilor de sprijin ce pot veni în ajutor tuturor copiilor cu cerințe educaționale speciale din grădinițele/ școlile din mediul rural. Copiii și tinerii cu cerințe educaționale speciale, integrați în învățământul de masă, trebuie sa beneficiaze, conform art.51, alin.(1) secț.13, din Legea nr. 1/5.01.2011 Legea educației naționale, de suport educațional prin cadre didactice de sprijin și itinerante, de la caz la caz. Considerăm ca fiind o prioritate suportul pe care îl poate acorda un astfel de specialist în elaborarea de planuri de intervenție personalizate, în realizarea unei integrări eficiente în colectivul clasei/școlii a elevului cu CES, precum și adaptarea curriculară, în parteneriat cu cadrele didactice de la grupă/clasă.

6. Subliniem importanța prezenței unui asistent medical în fiecare școală și grădiniță, care să îndeplinească atribuțiile cadrelor medii sanitare din cabinetele medicale școlare conform anexei din Ordinul nr. 653 / 2001 privind asistența medicală a preșcolarilor, elevilor și studenților. De asemenea, serviciile medicale în mediul rural trebuie dezvoltate, iar medicii de familie trebuie să facă toate eforturile pentru a garanta verificarea periodică a stării de sănătate a copiilor şi consilierea părinţilor cu privire la importanţa nutriţiei şi a vaccinării.

7. Considerăm absolut necesară organizarea Școlii părinților în mediul rural, care să pună accent pe responsabilizarea părinților în ceea ce privește creșterea și educarea copiilor și a respectării drepturilor lor, precum și pentru informarea în legătură cu serviciile disponibile în comunitate pentru copii. De asemena, părinții trebuie încurajați să colaboreze cu educatorul/ învățătorul/ terapeutul prin implicarea lor în activități comune (părinți, copii, educatoare), discuții informale, individuale, periodice. Acest tip de serviciu poate fi dezvoltat de către Primării sau contractat de către ONG-urile care au modele de bună practică în parenting.

8. Propunem implementarea Programului Grădinița de vară, în care să fie implicați voluntari, membrii comunității și educatori, ținând cont că în învățământul preșcolar principala formă de învățare este jocul, iar pe timpul verii copiii din mediul rural rămân nesupravegheați, părinții fiind implicați în activități agricole. Grădinițele de vară au drept scop să ofere copiilor o imagine pozitivă despre grădiniţă/ şcoală, astfel încât să se faciliteze înscrierea acestora în sistemul educaţional, să sensibilizeze comunitatea rurală cu privire la importanța stimulării dezvoltării personalității copilului, la mobilizarea comunității și implicarea ei în viața copiilor.

9. Solicităm punerea în aplicare a art. 135 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările sale ulterioare, care prevede că din bugetele locale ale județelor să fie asigurate și alte cheltuieli cum ar fi: lit.c) cofinanțarea serviciilor sociale care funcționează în mediul rural și în localități defavorizate, în baza unor contracte de parteneriat încheiate bianual; lit.h) finanțarea subvențiilor destinate serviciilor sociale acordate de furnizorii privați. În acest sens, propunem primăriilor să identifice şi să prioritizeze necesarul de servicii sociale pentru anul următor și să ceară alocarea unei linii suplimentare de finanțare a serviciilor sociale la nivel local, printrun procent fix din bugetul de reechilibrare care este destinat anual primăriilor, cu destinația acoperirii necesarului de servicii sociale noi la nivel local.

10. Cerem asigurarea de către autoritățile publice locale și județene a egalitatății de şanse între furnizorii privați şi cei publici cu privire la accesarea fondurilor prin contractarea serviciilor sociale și eliminarea, în mare măsură a riscului erorilor, fraudei și corupției în sistem, așa încât copiii din mediul rural să beneficieze de cele mai bune servicii sociale și de bază.

2Conform datelor furnizate de AJPIS Vaslui ( decembrie 2015)

3Idem 1

4Ibidem 1

5Abuzul și neglijarea copiilor – Studiu sociologic la nivel national, Salvați Copiii, 2013

6Conform Registrului Electronic al Furnizorilor Serviciilor Sociale, http://www.mmuncii.ro, 2011

footer_fdsc_bz

Metodologia de lucru – Serviciul Ambulatoriu de Suport și Consiliere

Metodologia de lucru pentru Serviciul Ambulatoriu de Suport și Consiliere

Material realizat de Asociația ”Bună Ziua, Copii din România”, în cadrul
proiectului „Mai aproape de copii și părinți, mai bine pentru ei –
Servicii ambulatorii de suport și consiliere„ Proiect finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, Componenta 4 – Servicii sociale și de bază
Perioada de implementare: 14 luni (martie 2015 – aprilie 2016)
Continutul acestui material nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a granturilor SEE 2009 – 2014

 Click aici pentru a ajunge la documentul PDF.