In comunele în care implementăm proiecte, ne-am propus și să activăm persoanele cu influență în comunitate, astfel încât aceștia să poată găsi soluții realiste de dezvoltare comunitară. Acest lucru presupune producerea unor schimbări în comunitate având la bază participarea membrilor ei, incluzând astfel în soluțiile puse în practică spiritul acestora de inițiativă și de într-ajutorare.
Intalnirile periodice ale persoanelor cu influenta intr-o comunitate (care au fost invitați să fie membri ai Consiliilor Comunitare Consultative) ar putea avea consecinte pozitive atat in ameliorarea situatiei familiilor aflate pe lista serviciulului de asistenta sociala, cat si in gasirea de solutii pentru o serie de provocări care privesc intreaga comunitate.
După o primă întâlnire cu membrii acestei structuri, am conchis care au fost măsurile de sprijin abordate pentru îmbunătățirea situației familiilor vulnerabile din comunitate, dar și impactul acestora. De asemenea,s-a hotărât care dintre probleme sunt considerate importante, prioritare, chiar de către cei care se confruntă cu ele.
Pentru că ne-am propus ca, în perioada derulării proiectului nostru să abordăm împreună și cazuri concrete, am analizat situația din fiecare comunitate și am hotărât împreună care dintre problemele necesare a fi rezolvate păreau a fi provocări pentru membrii Consiliului.
Participarea voluntară a membrilor comunității la rezolvarea acestora s-a dovedit a fi un proces complex, incluzând chiar și dobândirea de către aceștia a unui set de cunoștințe și de abilități legate de inițierea unor acțiuni concrete care să ducă la soluționarea problemei, de identificarea resurselor locale și de de folosire responsabilă a lor.
Satisfacția muncii bine făcută împreună a venit în a doua întâlnire când, responsabilii propuși inițial au informat întreg grupul despre modalitatea în care, în echipe mici, cu entuziasm și determinare au găsit soluții de rezolvare a situațiilor pe care ei înșiși le considerau, inițial, aprope irealizabile.
În comuna P, situația a două familii dintre cele mai defavorizate punea la încercare, de mult timp, atât serviciul de asistență socială, cât și postul de poliție, datorită violenței domestice, consumului de alcool, multiplelor nevoi materiale, situației în care se aflau copiii. În perioada propusă, ședințele de consiliere socială susținute de asistentul comunitar și implicarea polițistului au fost suficiente pentru a se constata atingerea obiectivelor propuse, în ciuda unui pesimism inițial constatat în momentul propunerii lor. Roadele constatate în etapa de monitorizare au constituit motive de bucurie și satisfacție, dar și prilej de stimulare a echipei pentru propunerea unor scopuri asemănătoare în situația altor familii din comunitate.
În comuna G, provocarea a fost legată de lipsurile materiale cu care se confruntă familiile dintr-unul din sate, mai ales în cazul celor cu mulți copiii. În această situație, preotul și-a asumat responsabilitatea inițierii unei campanii în rândul elevilor din oraș (și a părinților acestora), cu care să colecteze încălțaminte, haine și alimente pentru aceste familii.
De asemnea, întrucât, în timpul derulării sedinței inițiale, s-a constat nevoia membrilor comunității de a fi ascultați, informați și încurajați, s-au propus diverse soluții pentru a acoperi această nevoie.
În doua întâlnire, s-a constata că, pe de o parte, preotul a rezolvat situația discutată și, așa cum și-a propus, a reușit să mobilizeze gruprui de părinți și copiii acestora (liceeni) care au vizitat copiii din școala și grădinița din satul vizat, aducându-le ceea ce aveau nevoie. Primăria comunei a colaborat asigurând transportul acestui grup, astfel încât, lucrul în echipa a funcționat în favoarea rezolvării cu success a situației puse în discuție.
De asemenea, s-a constituit o echipa mobilă format din asistentul medical comunitar și primarul comunei sau secretarul acesteia, care, săptămânal au fost prezenți în fiecare dintre satele componenete ale comunei, tocmai pentru a lua pulsul comunității, a fi aproape de membrii ei, de a-i asculta, consulta și încuraja. În acest mod, membrii comunității au dobândit sentimentul securității și acela de a fi utili, fiind conștienți de faptul că există cineva căruia să îi pese de ei și care încearcă să-i sprijine în rezolvarea problemelor. Faptul că vizita echipei mobile în comunitatea lor este predictibilă, într-un loc public (școala, grădiniță), vine în întâmpinarea nevoilor sătenilor de a fi informați și sprijiniți.
Devine evident astfel, faptul că, deși în mediul rural există un potențial mare de capital social, acesta nu pare a fi utilizat suficient. Astfel, la nivelul acestor comunități rurale se constată, inițial, un nivel redus de încredere în forţele proprii și în ceilalţi, dar care, odată demarate proiecte care vizează schimbarea pentru membrii comunității, rezultatele reușesc să-i motiveze pe membri să continue demersurile.
În plus, este important faptul că resursele umane calificate – profesorii, medicii, preoții, fii ai satului etc. – nu au reuși, inițial să manifeste un nivel crescut de implicare în rezolvarea problemelor comunităţii; însă, ca urmare a oportunității de a se întâlni, analiza și propune soluții împreună în această structură comunitară, au putut relua o legătură durabilă cu comunitatea pe care o educă și o formează. Astfel ei vor putea fi valorizati ca modele demne de urmat sau ca lideri ai comunităţii. De asemenea, spriritul de iniţiativă şi de leadership în comunităţi a putut ieși din starea latentă sau orientat unilateral spre soluţii pentru probleme individuale, transferându-se la nivelul acțiunilor de grup necesare a fi derulate în folosul membrilor comunității. Aceste aspecte fac mai facilă recunoaşterea resurselor locale şi a valorii deosebite a acestora, iar mobilizarea comunităţii pentru a găsi cele mai eficiente soluţii de utilizare şi de regenerare a acestora, care să conducă la creşterea bunăstării comunităţii în general se dovedește a fi, în pași mici, posibil de realizat, dacă există motovație și determinare în rândul acestor voluntari comunitari. Măsura unei schimbări este dată în special de dimensiunea participării şi implicării active a membrilor comunității, implicit a grupurilor ţintă, devenind astfel, ei înșiși agenți ai schimbării.
Andreea Calin